E k’o 22 mil chi uwinaq nimatinamit naj xeto’ik pa le frontera Agua Caliente pa le 2022 ri’

E pa enero pa diciembre rech 2022, eri reqa’lenelab’ ri comisarías xuquje’ ri e sak’ajilal uchakuja rech ri Wokajil Ajchajil Tinamit ri’ (PNC), sib’alaj xb’an toq’ob’ chi ke xeto’ik e k’o 22 mil 081 chi winaqil rech nimatinamit keriqitaj naj xeto’ik xek’am b’i pa le rachoch ri Instituto Guatemalteco de Migración (IGM) ri’, k’o pa le frontera de Agua Caliente, Esquipulas, Chiquimula ri’.

Eri winaqil che ri keqam ta kiwujilal kuta ri q’atb’al tzij rech pa saqil tane’ rech ke’ok keq’ax b’i pa qatinamit Iximulew, sib’alaj e k’i ri’ kepe pa taq le nimatinamit ri’: rech Venezuela, e 15 mil 333 ri’; rech Ecuador, e 2 mil 040 ri’; rech Cuba, e 1 mil 240 ri’; rech Haití, e 903 ri’; rech Honduras, e 720 ri’; rech Colombia, e 357 ri’; rech República Dominicana, e 293 ri’; rech Nicaragua, e 155 ri’; rech China, e 136 ri’; rech Angola, e 104 ri’; rech Perú, e 96 ri’; rech Afganistán, e 91 ri’; rech Ghana, e 70 ri’; rech Senegal, e 61 ri’; rech Bangladesh, e 55 ri’; rech Brasil, e 52 ri’; rech Chile, e 49 ri’; rech El Congo, e 44 ri’; rech Camerún, e 39 ri’; rech Burkina Faso, e 20 ri’; rech Nigeria, e 18 ri’; rec h Guinea Bissau, e 17 ri’; xuquje’ rech  Panamá, e 16 ri’.

Xuquje’ eri rech Mauritania, e 16 ri’; rech Somalia, e 14 ri’; rech Egipto ri’, e 14 ri’; rech Nepal, e 11 ri’; rech Siria, e 10 ri’; rech Costa Rica, e 9 ri’; rech Kirguistán, e 9 ri’; rech Cirlanka, e 9 ri’; rech Uzbekistan, e 7 ri’; rech Guinea, e 7 ri’; rech Bolivia, e 6 ri’; rech Eritrea, e 5 ri’; rech Gambia, e 4 ri’; rech Togo, e 4 ri’; rech Uruguay, e 4 ri’; rech Hindú, e 3 ri’; rech Jamaica, e 3 ri’; rech Kazajistán, e 3 ri’; rech Pakistán, 3; Sierra Leona, 3; Argelia, 2; Georgia, 2; Iraq, 2; Marruecos, 2; Sudáfrica, e 2 ri’; rech Argentina, jun (1) ri’; rech El Salvador, jun (1) ri’; rech Guyana Francesa, jun (1) ri’; rech Irán, jun (1) ri’; rech Jordania, jun (1) ri’; rech Libia, jun (1) ri’; rech Paraguay, jun (1) ri’; rech Benín, jun (1) ri’; rech Etiopía, jun (1) ri’; rech Malí, jun (1) ri’.

Wa’ ri puqchchajinem tzukunik ri’ are la’ xunimax uwach xb’antajik rumal are la’ xutaq loq ub’ixik kanimaxik ub’anik rumal ri Wokom Q’attaqanel rech Iximulew pa le upatanem ri Ministerio rech Gobernación (Mingob), rech k’o jun kowilaj chajinem k’ab’an pa taq k’ulb’a’t juyub’ rech qatinamit, pa le kachajixik ri winaqil tajin keq’ax b’i pa qatinamit ri’, xuquje’ rech kaq’atexik ri b’anoj ch’itim ch’ijom k’ax taqkil chi ke winaq ri’. 

Noticias Recientes