Tajin nim uq’atexik b’anoj k’ax chi ke ri winaqilal ri’

Eri Unidad Especial rech Investigación rech ri Subdirección General rech Investigación Criminal (SGIC) ruk’ ri Subdirección General rech Análisis rech Información Antinarcótica (SGAIA) rech ri Wokajil Ajchajil Tinamit (PNC), pa ub’anik tob’anem che ri Unidad rech Investigación Criminal Transnacional rech ri Ministerio Público (MP), rech b’anoj ri tzukunem, solinik xuquje’ rech xk’am b’i jastaq q’alajisab’al xriqitaj pa taq hoteles pa Esquipulas xuquje’ Chiquimula ri’. Pa le b’anoj tzukunem ri’ xuquje’ e are jun xeq’atenik ri ri reqa’lenel ri Homeland Security Investigations (HSI) rech ri Departamento rech Seguridad Nacional rech Estados Unidos rech América xuquje’ rumal ri’  Instituto Guatemalteco rech Migración (IGM) ri’.

Rumal ri’ eri wokajil ajchajil tinamit xkib’an jun nim tob’anik xuquje’ xetzukun chi kech ri 202 chi winaqil migrantes e aj nimatinamit rech ri India (e 88 ri’), eri rech Haití (e k’o 58), eri rech Camerún (e k’o 13), eri Eritrea (e k’o 7), eri rech China (e k’o 6), ei rech Kirguistán (e 5), eri rech Angola (e k’o 4), eri rech Chile (e k’o 4), eri rech Ecuador (e k’o 4), eri rech República Dominicana (e k’o 3), eri rech Brasil (e k’o 2), eri rech Guyana Francesa (e k’o 2), eri rech Venezuela (e k’o 2), eri rech Gambia (k’o 1), eri rech Guinea (k’o 1), eri rech Benín (k’o 1), xuquje’ eri rech Etiopía (k’o 1). Eri winaqil e ajq’axel ri’ maj kiwujilal keqam chi’, rumal ri’ xek’am b’i pa rachoch ri migración k’o pa le Puesto Fronterizo rech Agua Caliente, chi la’ k’ut xechomax wi chi rij kiwujil.

Xuquje’ xchapataj tajin pa b’anoj k’ax ri jun achi ub’i’ a Oscar Josué Sagastume Portales, 24 ujunab’, ri xriqitaj keb’ ch’aweb’al ruk’, ri are la’ xk’am b’i kumal ri q’atb’al Tzij rech kakitzukuj uwach ri’ we are jun pa le kiq’axenik winaq maj pa usaqil.

Komon puqchajinem tzukunik

Eri komonchak chi kuwach ri reqa’lenel ri División rech Puertos, Aeropuertos xuquje’ Puestos Fronterizos (Dipafront) rech ri PNC, kuk’ ri wokaj e Ajchajil Amaq’ Iximulew, xuquje’ kuik’ reqa’lenel ri Superintendencia rech Administración Tributaria (SAT), are xub’an ri’ rech xb’antaj kowonem xeriqitajik e 22 chi winaqil e ajq’axel ri’ e uwinaqil venezolana, haitiana xuquje’ colombiana ri’. E are ri’ xeq’atexik kumal ri q’ab’al Tzij pa le kilómetros 177 xuquje’ 228, rech nimab’e Interamericana, pa juyub’al rech Chiquimula.

Eri b’anowem ri’ are la’ uwach ri ub’e’al ri chajinem taqom ub’anik rumal ri K’amal B’e Amaq’ Iximulew pa le upatanib’al ri Ministerio rech Gobernación (Mingob), rech uq’atexik kiq’axenik winaq maj kiwujil keqam xuquje’ rech kaq’atexik ri molaj b’anol k’ax che ri kakib’an k’ax ch’ijom chak chi ke ri winaqil ri’.

Noticias Recientes